sâmbătă, aprilie 30, 2011
Aperitiv cu somon!
F,gustos se face repede si de mare efect pentru ochi si gust!
Somon fume,
crema fina de brinza cu marar,
biscuiti sarati de buna calitate,
marar verde.
Atita tot;se face f.repede si de cind am dat de el il fac f.des!
Incercati nu veti regreta...a placut tare oaspetilor pe care i-am avut de Pasti!
joi, aprilie 28, 2011
Rosii cherry si mozzarella
miercuri, aprilie 27, 2011
marți, aprilie 26, 2011
Costite de porc umplute!
Da ceea ce vedeti a fost(si mai este-doritorii pot cere)de Pasti!!!delicioase rau de tot!
Eu nu fac niciodata drob(oricum la noi nu se face in zona)pentru ca nu ne place-am mincat la o colega care a adus de la cuscrii si NU mi-a placut deloc.
Am mai facut si alt "animal umplut" dar asta alta data!
Priviti cum arata dar ce gust divin are!!!
Sa fiti iubiti!
vineri, aprilie 22, 2011
De Sarbatoarea Pascala!
Intreaga crestinatate isi primeneste, in aceasta saptamana, a Patimilor, trupul si sufletul pentru a primi in curatenie Invierea Domnului. Dumnezeu ne-a daruit un univers de ale carui minunatii sa ne bucuram deplin. Dumnezeu ne-a dat viata sa traim si pentru altii, Dumnezeu ne-a dat suflet si constiinta pentru a iubi, pentru a ne bucura, pentru a impartasi bucuria cu cei asemenea noua, pentru a sluji luminii si binelui.
Va doresc cu ocazia acestor sfinte sarbatori sa va regasiti sufletul dumnezeiesc, sa gasiti calea spre fericire si sa pasiti in lumina Binelui.
Sarbatori Pascale in bucurie !
Hristos a inviat!
miercuri, aprilie 20, 2011
Miercurea fara cuvinte(16)
Acum 2 saptamini la Chisinau!
Mai multe amanunte utile la:
<a href="http://vis-si-realitate-2.blogspot.com/2011/04/miercurea-
joi, aprilie 14, 2011
miercuri, aprilie 13, 2011
marți, aprilie 12, 2011
DESPRE JUDECAREA APROAPELUI
Nicolae Steinhardt - DESPRE JUDECAREA APROAPELUI "Acum stiu, am aflat si eu... " de Nicolae Steinhardt
Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare aorgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.
Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart ... este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,oricecautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "
Nicolae Steinhardt
primita prin e-mail de la OV...multumesc!
Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare aorgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.
Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart ... este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,oricecautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "
Nicolae Steinhardt
primita prin e-mail de la OV...multumesc!
duminică, aprilie 10, 2011
sâmbătă, aprilie 09, 2011
vineri, aprilie 08, 2011
1oo alimente
Cele mai sănătoase 100 de alimente
Cei mai renumiţi nutriţionişti germani au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul „Bild” din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi.
Vă prezentăm lista acestor alimente.
Piele/păr
1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul. Ameliorează indigestia.
28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat
30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.
Creier
40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.
Inimă
66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge,
În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro-vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu.
Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.
http://dantanasescu.ro/
Cei mai renumiţi nutriţionişti germani au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul „Bild” din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi.
Vă prezentăm lista acestor alimente.
Piele/păr
1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul. Ameliorează indigestia.
28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
Ficat
30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.
Creier
40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.
Inimă
66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge,
În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro-vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu.
Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.
http://dantanasescu.ro/
joi, aprilie 07, 2011
Cum sa muti o planta intr-un ghiveci mai mare
In momentul in care radacinile unei plante de interior incep sa se observe la suprafata solului este cazul sa te gandesti sa transplantezi planta respectiva intr-un ghiveci mai mare. Este foarte important sa acorzi atentie maxima acestei operatiuni pentru ca orice miscare gresita poate duce la uscarea plantei. Iata cum sa procedezi:
1
Uda planta
Este recomandat sa uzi planta respective cu 1-2 zile inainte de procesul de transplantare.
Exista un risc mai mare sa se rupa radacinile in momentul in care transplantezi planta in cazul in care solul este foarte uscat.
2
Alege un ghiveci
Alege un ghiveci nou in care urmeaza sa muti planta, din lut, sticla, ceramica, plastic etc.
Avand o textura poroasa, ghivecele din lut sunt ideale pentru cactusi, ferigi, orhidee si plante suculente.
De asemenea, fiind mai grele si mai stabile in comparatie cu cele din plastic, ghivecele din lut sunt ideale pentru plantele de interior cu dimensiuni mari.
Principalul avantaj al ghivecelor din plastic este acela ca nu absoarb umiditatea ca lutul astfel ca plantele nu trebuie udate atat de des.
Daca ghiveciul respectiv nu are gauri pentru drenaj fa-i si aseaza in interiorul lui un filtru de cafea care sa nu permita scurgerea solului odata cu apa in exces.
Tipuri de ghivece pentru plantele de interior
3
Opteaza pentru un sol adecvat
Este recomandat sa te informezi asupra tipului de sol potrivit pentru planta pe care urmeaza s-o transplantezi.
Orhideea, spre exemplu, are nevoie de un sol ce are in compozitie si scoarta de copac in timp ce cactusul se dezvolta bine in sol foarte nisipos.
Umple ghiveciul pe jumatate cu solul respectiv si treci la pasul urmator.
4
Desprinde planta cu grija
Foloseste o spatula sau un cutit pentru a desprinde solul de pe marginea ghiveciului. Atentie sa nu tai radacinile!
Intoarce ghiveciul cu fata in jos avand grija sa-l sprijini bine si scoate planta care urmeaza sa fie transplantata cu tot cu pamantul ce o inconjoara.
5
Mut-o in noul ghiveci
Dupa ce ai scos planta din vechiul ghiveci indeparteaza solul care in exces insa nu curata planta in totalitate.
Aseaz-o in noua locatie si completeaza solul lasand la suprafata un spatiu de circa 1,5 cm.
Dupa transplantare uda planta bine si aseaz-o intr-un loc adecvat,corespunzator cerintelor sale.
surse ;http://gradina.acasa.ro si http://www.charlesandhudson.com/
miercuri, aprilie 06, 2011
luni, aprilie 04, 2011
Un mic "mare" dejun!
sâmbătă, aprilie 02, 2011
Cafeaua de dimineata!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)