Femei...femei ! leapsa!

Tristan Tzara - Verişoară, Fată De Pension

Verisoara, fata de pension, îmbracata în negru, guler alb,
Te iubesc pentru ca esti simpla si visezi
Si esti buna, plângi, si rupi scrisori ce nu au înteles
Si îti pare rau ca esti departe de ai tai si ca înveti
La Calugarite unde noaptea nu e cald.
Zilele ce au ramas pân’la vacanta iar le numeri
Si ti-aduci aminte de-o gravura spaniola
Unde o infanta sau ducesa de Braganza
Sta în rochia-i larga ca un fluture pe o corola
Si se-amuza dând mâncare la pisici si asteapta un cavaler
Pe covor sunt papagali si alte animale mici
Pasari ce-au cazut din cer
Si lungit lânga fotoliul ce-i în doliu
Jos - subtire si vibrând - sta un ogar
Ca o blana de hermina lunecata de pe umeri.
Dânsa vrea sa o ridice dar
Îsi aduce aminte si îsi mângâie colierul de pe gât
Pentru ca zareste cavalerul - si atât:
Se apropie de banca sora Beatrice sau Evelina
Profesoara de istorie sau de greaca si latina
O, de ce trec zilele asa de rar…
Frunzele si florile cad ca foile din calendar;
Viata-i trista, dar e totusi o gradina!
Si Infanta sau Ducesa de Braganza
Iar adoarme sau îsi pierde importanta - caci tu numeri
Zilele ce-or sa ramâna - socotind de mâini pân’la vacanta

Eu încep din nou scrisoarea si îti scriu: Ma chère cousine
Je croyais hier entendre dans ma chambre ta voix tandre et
câline.

Multumesc Bianca!binevenita si placuta,asa macar citim unii mai mult poezii,eu una le voi citi!si ar trebui sa mai facem cit de des astfel de leapse!
Doresc sa preia toate fetele din lista mea de bloguri si George!Haide+ti fetelor va rog!