luni, august 23, 2010

Tarta cu afine !







O tarta de duminica!
Usor de realizat și rapida!
Un blat obișnuit din trei oua,gelatina roșie și bineînțeles afine proaspete!
Noi am servit-o doar cu afine alături(aveam multe)
Recomandare:se fac doua tarte de gen,va asigur ca nu ajunge numai una!
Sa fiți buni și darnici!


Despre minunatele afine...

"Afinele au efecte antidiabetice, antitoxice intestinale, antiseptice, urinare, vasoprotectoare capilare, protectoare contra radiatiilor ionizante. Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala, atit frunzele, cit si fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Afinele se folosesc in diabetul zaharat, complicat cu afectiuni dermatologice (candidoze, prurigo diabetic, ulceratii trofice), in tulburari circulatorii, uretrite, stomatite, eczeme, cuperoze.


Afinul sau Vaccinium myrtillus este un semiarbust care creste in zonele de munte. Frunzele sint mici, cu margini crestate, iar florile, singuratice, au culoare roz, cu petale unite, ca un clopotel. Fructele, niste bobite negre-albastrui, brumate, ajung la maturitate in luna august, continind un suc negru-violaceu, dulce-acrisor, care pateaza.

Cind si cum se recolteaza:

De la afin, in scopuri terapeutice se folosesc doar frunzele si fructele, recoltate separat, in luna august. Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in snopi mici, in loc aerisit, lipsit de umezeala, apoi se separa de ramuri pastrindu-se in pungi de hirtie sau in saculete de pinza. Fructele se separa de frunze, dupa cules, prin scufundarea lor intr-un vas cu apa, apoi se zvinta la soare si se pun la uscat pe policioare bine aerisite, uscate, fara praf.

Mladitele de afin trateaza bolile de ochi si diverse afectiuni digestive. Iar frunzele si fructele contin o substanta asemanatoare cu insulina.

Din mladitele recoltate la inceputul primaverii si puse proaspete la macerare in solutie hidro-glicero-alcoolica se obtine un extract numit gemoderivat. .

Afinele scad glicemia

Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala, atat frunzele, cat si fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Din frunze se poate face o infuzie indulcita cu miere sau zaharina, din care se beau zilnic 1-1,5 l. Este buna in caz de cistita, diabet zaharat si ca protector vascular capilar. De asemenea, decoctul din frunze ajuta, prin gargara, in afectiuni buco-faringiene. In vindecarea arsurilor se aplica pe locul bolnav comprese cu frunze.

Afinele - pline de vitamine

Fructele sunt bogate in vitaminele A si C. Sunt utilizate in diaree, enterocolite, oxiuraza, diabet zaharat, infectii urinare. Se consuma proaspete sau se prepara. O lingurita si jumatate de fructe zdrobite se pun in 500 ml de apa si se fierb aproximativ 30 de minute. Se bea in trei reprize, in decursul unei zile.

Pastrare

Fructele de afine se pot macera si la rece: o lingurita si jumatate de fructe zdrobite se lasa in 400 ml de apa rece, la temperatura camerei, timp de opt ore. Toata cantitatea de macerat se bea in timpul unei zile, in trei reprize.

Pe larg despre afin si miracolul sau

Afinele au efecte protectoare în ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool si chiar fata de ulcerul cronic indus de acidul acetic, stimulînd apararea locala a mucoasei stomacului.

Mod de utilizare: Infuzie din frunze (1 lingura planta la o cana cu apa), din care se beau cîte 2-3 cani/zi sau decoct concentrat din fructe uscate (3 linguri de afine la 0,5 l de apa), care se consuma nefiltrat, împreuna cu fructele, de 2-3 ori/zi.

De asemenea, decoctul din frunze ajuta prin gargarisme în afectiuni buco-faringiene. Afinele, consumate ca atare sau sub forma de suc, vindeca stomatitele. Fructele proaspete, pot fi consumate în orice cantitate, atît cît permite organismu
Ceaiurile din frunze (2 lingurite de frunze se oparesc in 500 ml de uncrop, din care cantitate se bea de trei ori pe zi) in cazurile de diaree, infectii urinare, uremie. Diabeticii vor bea cite 1-2 ceaiuri pe zi (scade zaharul din singe) adaugind la frunzele de afin parti egale de pastai de fasole si frunze de dud.

Din fructe uscate se prepara ceaiul antidiareic si antidezinterie cronica: 1-2 lingurite de fruncte se fierb timp de 25-30 de minute in 100 ml de apa, se filtreaza si se completeaza cu apa fiarta pina la implinirea cantitatii initiale. Se beau zilnic pina la 300 ml de astfel de ceai. Pentru obtinerea unui efect mai bun si mai puternic la cantitatea de fructe se mai poate adauga inainte de fierbere 1 g flori de musetel (romanita), 0,5 g frunze de menta si chiar 0,5 g de coaja de stejar.

Pe langa infectiile urinare si uremie, ceaiurile din frunze si fructe de afin ajuta la guta si reumatism.

Afinul este un bacteriostatic, pentru care proprietati se recomanda in ameliorarea proceselor de fermentatie si putrefactie intestinala. In medicina populara infuzia din fructe de afin se mai foloseste in tratarea gastritei, aciditatii scazute a stomacului, calculilor (pietre la rinichi) si in combaterea metabolismului (schimbul de substante) dereglat. Fiertura si sucul de afin se mai folosesc in forma de gargara la iflamatiile mucoasei cavitatii bucale, gingiilor, faringelui si laringelui. Terciul din fructe proaspete in forma de comprese e bun in cazurile de arsuri, diferite exeme si boli de piele.
Sub forma de infuzie, care se obtine un ceai extraordinar din frunze. Se beau 2-3 cani pe zi. Frunzele si fructele de afin au proprietati astringente datorita taninului. Au activitate antibiotica, modificand favorabil flora patogena intestinala. Actiunea hipoglicemianta a frunzelor de afin este controversata. Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic.
Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in reumatism, in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.

Fructele prelucrate termic, precum cele din dulceturi, pierd cea mai mare parte din substantele benefice. Afinele ajuta in cazul tulburarilor de circulatie encefalica, la diaree, enterocolita de fermentatie. Au aport benefic in cazul oxiurozei, al diabetului si maladiilor asociate acestei boli, al infectiilor urinare, artritelor, candidozei bucale si digestive, faringitelor, stomatitelor, aftelor, micozelor, eczemelor sau in tratarea ranilor sangerande. Ceaiul din frunze si fructe are efect de rehidratare.Frunzele si fructele afinului au o lunga istorie de uz medicinal. Initial se credea ca inlesnesc nasterea, apoi s-a descoperit ca ajuta digestia si stopeaza diareea si inflamatiile.

Pana in prezent, rezultatele cele mai bune in tratamentul pancreatitelor si al diabetului, prin mijloace fitoterapeutice, au fost obtinute asociind extractele selective din cele mai multe plante sau plantele ca atare, neprelucrate prin procedee chimice. Aceste plante contin glicozite sterolice si flavonozide. La unele specii, efectul hipoglicemiant dispare prin prin uscarea plantei la temperaturi de peste 400C sau prin infuzare. In alte cazuri, efectele hipoglicemiante depind de starea de maturizare a fructului.
La numerosi pacienti tratati cu extracte de frunze de afin, s-a constatat reducerea semnificatica a dozelor de insulina necesare zilnic.

Administrarea fructelor de afin are un efect hipoglicemic. In formele usoare de diabet zaharat, preparatele din afin pot chiar inlocui insulina, mai ales daca se asociaza si cu alte plante cu actiune hipoglicemianta. Totusi, trebuie retinut ca substantele active din afin nu dau rezultate satisfacatoare in formele medii sau severe de diabet, sau in diabetul infantil. Fructele se pot consuma proaspete, uscate sau congelate, cate 50-100g pe zi, in cure de 2 saptamani pe luna.

Tratamentul se va face intermitent, cu pauze intre serii. Din infuzia preparata dintr-o lingura de frunze de afin la o cana cu apa se beau 2 cani pe zi timp de 10 zile. Extractul apos, preparat la rece prin macerarea a doua linguri de frunze in 250 ml apa, timp de 6 ore, se bea in cantitate de 2 cani pe zi. Pulberea din fructe uscate se ia cate jumatate de lingurita, in putina apa, de 3 ori pe zi."
Preluat:http://www.desprecopii.com/

"Aceste fructe se obtin, in principal, din flora spontana (afinisurile de munte), mai putin din tatii comerciale, care ocupa suprafete mici in zonele inalte (Bilcesti-Arges).
Afinele sunt bace (bobite) mici (1—2,5 g), grupate in ciorchini. Ele au pielita vanata, acoperita cu pruina (bruma) groasa, albastra.In functie de Soi si de conditiile climatice ale anului, afinele ajung la maturitate de la sfarsitul lunii iulie pana in septembrie, avand coacere esalonata. intrucat sunt foarte perisabile, afinele trebuie culese si livrate in cosulete din plastic de 0,5—1 kg sau inladite tip olandez cu o capacitate de 3—5 kg. in incaperi racoroase, cu o temperatura de 10—12°C, afinele se pot pastra 4—5 zile, fara deprecieri calitative.
Afinele contin 80,0—84,6% apa, 7,0—14,5% zaharuri, 0,56 — 1,13% acizi (tartric, malic, citric, benzoic, oxalic, succinic, lactic), 0,36—0,55% substante tanante, 0,5—0,6% substante pectice, 0,62—1,15% proteine protamina A, taminele Bl5 B2, C, acid pan-totenic (tamina B3), tamina PP, tamina E, mirtilina, ulei (31% in fructele uscate), antociani, precum si saruri minerale (0,23—0,32 %).
Afinele se consuma proaspete, uscate (deshidratate) sau prelucrate sub forma de suc, compot, sirop, lichior, dulceata, jeleu (peltea), marmelada, afinata s.a. Ele se preteaza bine si la congelare. Se folosesc, de asemenea, la prajituri, creme, spume si alte produse de cofetarie.
Sucul de afine se mai foloseste in nifieatie, pentru a intensifica culoarea (este colorant natural) si amari aciditatea nului de struguri. Datorita acidului benzoic pe care-l contin si care opreste fermentatia, afinele nu se pot folosi singure pentru preparare de cidru (n).

Avand un continut ridicat in peetina, care in prezenta acizilor organici favorizeaza gelificarea produselor, afinele se folosesc ca adaos la sucul de mere din care se fabrica marmelada.In bioterapie se folosesc fructele si frunzele de Afin salbatic\" {Y accinium mijrtiUus L. — Afin negru si V. uliginosum L. — Afin vanat) si de Afin cultivat (Yaccininm eorymbosum L.). in tara noastra se cultiva soiuri de Afin cu coacere timpurie (Weymoutli, Ivanhoe), mijlocie (Bluecrop, Blueray) si tarzie (Eubel, Pemberton, Colle).
Datoritacontinutuluiridicat in substante bactericide (acid citric, acid benzoic) si in taninuri, afinele proaspete sau uscate sunt un puternic antiseptic intestinal, au efect astringent, antidiareic si anti-putrid. Datorita acestor proprietati, afinele au rol important in tratamentul enterocolitelor de fermentatie si de putrefactie, dizenteriilor si infectiilor urinare. Totodata , ele au si actiune antihelmintica, contribuind, in special, la eliminarea oxiurilor.
Proprietatile vasoproteetoare ale antoeianilor din afine fac ca acestea sa aiba efecte benefice asupra sistemului circulator; se recomanda in ateroscleroza, afectiuni coronariene, sechele de infarct, arterita, sechele de flebita, varice, hemoragii prin fragilitate capilara ete.
J a r \\v i s C. D. (1976) arata ca prin consumarea unui pahar cu suc de afine in tinrpul mesei se prene depunerea calciului pe peretii vaselor, sanguine.
Afinele contribuie la cresterea acuitatii zuale si amelioreaza vederea nocturna (s-au obtinut deja produse farmaceutice pe baza de afine cu asemenea proprietati terapeutice).In afectiunile hepatice, afinele au rol de regenerare a celulelor liepatice (tonifica ficatul). Ele au , de asemenea, rol hipoglieemiant (antidiabetic), datorita mirtilinei, care face sa scada zaharul din sange.

Cura de afine. Se pot consuma zilinic 300-500 g afine proaspete sau 100 g afine uscate.
• Decociv.l din afine (uz intern). Se prepara dintr-o lingura de fructe uscate si zdrobite la 200 ml apa; se fierbe 5 minute si apoi se lasa in repaus, la temperatura camerei, timp de 15 minute; se strecoara prin presare si se bea caldut. Se pot consuma doua sau mai multe cesti pe zi.
• Dmoctul de afine (uz extern), Se prepara dintr-o mana de bace (fructe) la litru de apa, care se fierbe pana scade la jumatate; se foloseste la clatitul gurii in faringite, stomatite, afte, muguet, precum si pentru compresesau spalaturi locale (eczeme, hemoroizi, dizenterie). Contra ulcerelor gurii, a aftelor, se pot mesteca in gura bace proaspete sau uscate, care apoi se elimina (arunca) din gura.
• Decoctul din fructe si frunze de Afin. Are proprietati astringente si antibiotice. Se prepara din 10% fructe sau frunze uscate care se fierb in 1/2 litru apa timp de 30 de minute; se bea caldut, fractio-nat in 3 portii, in cursul xmei zile; combate enteritele acute si cronice, diareele.
• Infuzia din afine uscate. Continand substante tanante, este indicata in bolile de stomac (diaree, enterite).
• Maceratul la rece din afine. Se prepara dintr-o lingurita si jumatate de afine uscate si zdrobite in 400 ml apa fiarta si racita ; se lasa la macerat timp de 8 ore, la temperatura camerei, iar apoi se bea in 2—3 reprize, in cursul unei zile. Se pot adauga coaja de stejar, flori de musetel si frunze de menta, pentru a mari actiunea astringenta si antiseptica a fructelor de Afin (M ocanu St., B a -duc an u D., 1989).
• Pelteaua (jeleul) de afine , fiind bogata in tanin, este indicata in tratarea diareelor de fermentatie si de putrefactie.
• Sucul de afine fierte, indulcit eventual cu zaharina, se recomanda in enterite (are proprietati constipante), precum si in regimul renal.
• Spuma si gelatina din afine se prepara ca si cele din zmeura.
• Frunzele de Afin contin hidrochinona (circa 1%), vaccinina, arbutaza, ericolina, neomirtilina, materii tanante, acid chinic s.a. Ele au efect astringent, bactericid, antidiareic; dezinfecteaza ca4le biliare si urinare. Datorita taminei E (hipoglieemianta) si mirtilinei, denumita si insulina vegetala, infuzia din frunze de afin scade nivelul zaharului din sange; are deci actiune antidiabetica. Pentru cresterea eficacitatii, in tratarea diabetului, frunzele de afin pot fi asociate cu pastai de fasole si frunze de dud. Ceaiul se bea neindulcit sau indulcit cu zaharina.
• Infuzia din frunze de Afin se prepara din doua lingurite de frunze la 0,5 litri de apa clocotita; se bea calduta, in 3 reprize, pe parcursul unei zile. Ea are si efect vermifug (oxiuri).
Perioada optima de recoltare a frunzelor de Afin, in scopuri terapeutice, este de la sfarsitul lunii iulie pana in septembrie. Frunzele se recolteaza impreuna cu lastarii, de pe care se detaseaza ulterior. Se va eta presarea lor, deoarece se innegresc."Preluat:http://www.medicultau.com/

22 de comentarii:

  1. Frumos si interesant articol..........frumoasa tarta.
    O zi buna!

    RăspundeţiȘtergere
  2. Anul asta am cules si eu afine,nu le-am mai cumparat!Am pus si pe iarna la congelator ,in cutii de inghetata ,ca sa am pentru prajituri.Fructele de padure sint preferatele mele !
    Tarta arata grozav!

    RăspundeţiȘtergere
  3. Foarte intertesante informatiile despre afine... Multumim pentru ele!
    Tarta este minunata, gustoasa, aspectuoasa si sanatoasa pe deasupra!
    Iti doresc o saptamana frumoasa!

    RăspundeţiȘtergere
  4. Maria,util cred eu!Mulțumesc!
    Te pup Maria!

    RăspundeţiȘtergere
  5. Janet,ce bogata ești!
    Mulțumesc!

    RăspundeţiȘtergere
  6. Dana draga,mulțumesc si eu!Ma bucur ca sunt utile informațiile!
    Mulțumesc mult!
    O zi buna și o săptămână la fel!
    Te pup!

    RăspundeţiȘtergere
  7. Tarta cu afine nu poate fi decat extrem de reusita! Foarte interesante si utile informatiile! Imi plac foarte mult afinele, dar nu stiam cat de valoroase sunt din punct de vedere nutritional!

    RăspundeţiȘtergere
  8. Spendida tarta! Imi ploua in gura si cred ca diseara o sa iau asa ceva pentru ca timpul nu imi permite sa o prepar eu, desi mi-ar face placere si m-ar relaxa ca de fiecare data cand prepar cate ceva. :)
    Cred ca e foarte gustoasa totodata.

    RăspundeţiȘtergere
  9. Kadia,mulțumesc!
    Ma bucur ca au fost de folos precizările referitoare la afine!
    O seara plăcută!

    RăspundeţiȘtergere
  10. Ghiocelul alb:bine ai venit!
    Da e foarte gustoasa,merita si facuta pentru cine are timp!
    Toate bune!

    RăspundeţiȘtergere
  11. Buuune afinele astea. Si afinata e buuuuna...

    RăspundeţiȘtergere
  12. Mariana
    Multumesc mult pentru vizita, multumesc pentru aprecieri!!

    RăspundeţiȘtergere
  13. Bune afinele...dar mai mult imi place tarta! La ora 23.00.. uite ce poftesc eu!
    Te pup si o saptamana buna !
    ciao!!!!

    RăspundeţiȘtergere
  14. Buna Mariana, merci de vizita si de urari! Tarta ta cu afine arata minunat si cred ca este la fel de buna. O saptamana frumoasa si calde salutari!

    RăspundeţiȘtergere
  15. www.veggieholic.blogspot.com24 august 2010, 07:45

    Multumim pentru informatii.Si eu sunt fan afine.Cred ca am papat vara asta vreo 10 kg.Pacat ca sunt foarte scumpe...

    RăspundeţiȘtergere
  16. Arată super tarta!
    Afinele...pe cât sunt de mici pe atât sunt de sănătoase!
    Multe și utile informații!

    RăspundeţiȘtergere
  17. Alexandra,da asa este cu afinele astea!
    Se gasesc destul de greu in piata!
    Te pup si o zi buna!

    RăspundeţiȘtergere
  18. Jocok,si eu multumesc pentru vizita si te mai astept!

    RăspundeţiȘtergere
  19. Nicoleta,acum nu mai am,dar miine caut in piata si te astept cu drag la afine!
    Te pup cu drag!

    RăspundeţiȘtergere
  20. www.veggieholic.blogspot.com - bine ai venit!
    10 kg.esti cu multe vitamine la bord!bravo!

    RăspundeţiȘtergere
  21. Davella,multumesc de vizita si urarii!
    Te mai astept cu drag oricind!
    Te imbratisez cu placere!

    RăspundeţiȘtergere
  22. Angi,da sunt pline de vitamine!
    Ma bucur mult ca ati apreciat si tarta si informatiile!
    Te pup cu mult drag!

    RăspundeţiȘtergere

Va rog sa comentați!
Anonimi : nu va obosiți sa comentați , nu veți fi luați în seama.